Iată mai jos principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis:
Președintele Consiliului, domnul Tusk, a convocat această întâlnire pentru a discuta chestiunea migrației. Se dorește discutarea modalităților de prevenire, să se discute cum pot fi ajutate țările de unde vin refugiații sau migranții, să se discute ce s epoate face pentru a ajuta refugiații din taberele din Orientul Mijlociu, pentru a preveni această migrație către UE.
Voi reitera cu această ocazie poziția României pentu menținerea unui raport echilibrat între solidaritate și responsabilitate.
Decizia Consiliului pentru relocarea intra-UE a 120.000 refugiați a fost adoptată. Conform acestei decizii, România ar urma să primească în jur de 2.400 de persoane. Acestea se adaugă la persoanele care ar trebui să vină în România în urma participării noastre voluntare, din cursul verii.
Regret că această decizie în loc să fie luată prin consens, în baza unor negocieri, s-a luat prin vot majoritar. Eu nu cred că impunerea cotelor obligatorii rezolvă această problemă. Această împărțire matematică nu ține cont de o serie de factori foarte importanți. Deja aseară, după ce s-a cunoscut acest rezultat, au început să apară tot felul de opinii.
Aceste cote obligatorii au fost refuzate de România din capul locului, încă din martie. Am susținut participarea voluntară la această acțiune.
Această decizie care a fost luată ieri nu se va rediscuta astăzi în Consiliul European. Decizia a fost luată de Consiliul JAI care este competent pe această decizie. Decizia este bun luată.
Numărul de refugiați pe care ar urma să-l primească România în realitate nu este mare și nu trebuie să-i primim în următoarele săptămâni, este vorba despre următorii 2 ani. Problema poate fi gestionată ușor în România și cred că este bine să ne arătăm solidaritatea cu celelalte state membre.
Dosarul Schengen nu va fi conexat cu dosarul migrației.
România va primi 6.000 de euro pentru fiecare refugiat, sumă care va acoperi costurile legate de administrarea acestui fenimen,
România nu este împotriva refugiaților. Noi am fost din capul locului de acord să îi primim, în limita resurselor noastre. Ceea ce nu ni se pare oportun este calculul pe bază de cote obligatorii, matermatic, care nu ține cont aproape deloc de realitățile din statele membre.
Sunt convins că se găsesc ușor căi bune pentru gestionarea acestui fenomen.
Chestiunea este nu de a rediscuta ce s-a discutat aseară, ci de a găsi soluții mai bune.
Despre declarația lui Ponta că Iohannis se duce degeaba la Consiliul European: Mi se pare o abordare fundamental deplasată din partea primului-ministru.
Nu s-a discutat în niciun fel o selecție a refugiaților. Procedura despre cum vor ajunge anumiți refugiați în statele membre va fi discutată. Nu există o procedură de selecție.
Nu e suficient să spun eu că suntem solidari cu celelalte state membre. Trebuie să ne exprimăm practic această solidaritate. Nu ar ajuta pe nimeni să vină în România un număr de refugiați care să nu poată fi gestionat. Nu vom avea situații ca în țările vecine.
Suntem unici, în sensul negativ, cu un astfel de prim-ministru (trimis în judecată).
Principiul este complicat (nu problema). Noi am vrut să participăm voluntar, CE a adus în discuție un mecanism care face complicată întreaga problemă, pentru că pune în discuție principiile după care funcționează UE.
Despre dialogul româno-ungar pe tema gardului: Așa cum s-a desfășurat dialogul, cred că a fost în afara cadrului uzual diplomatic.
Acest prim-ministru nu va participa niciodată la Consiliul European.
Poziția oficială reprezentată de mine nu este de sprijin pentru regimul care este încă la putere în Siria. Problema siriană trebuie rezolvată prin negocieri politice, și cu opoziția, și cu toți cei care au o poziție legitimă în Siria.